Ma voi intoarce in visele tale in fiecare noapte cu luna plina si impreuna vom urca din nou spre lumina farului de pe stanca, limanul sfant al dragostei noastre…

        Mainile mele stiu pe dinafara conturul somnoros al trupului tau cules ca roua in diminetile lenese risipitoare de lumina… Este destul sa inchid ochii, sa intind miinile si sa te simt din nou intre palmele mele, statuie imateriala de ceata asupra careia sa suflu iubire ca sa-ti dau viata aievea…

        Ce pacat ca visele se destrama la fel ca si noptile si diminetile ma gasesc mereu cu palmele inrourate de ceata din care mi te-am faurit, dar goale, mereu goale…

Publicata in revista "Altfel" nr 29 / noiembrie 2001

Publicata in volumul "Amintirile Marii" - Editura Morosan, 2003

Ilustratie de Adela Serban

© Toate drepturile apartin autorului.
Orice reproducere partiala sau totala a textelor publicate pe acest site web se poate face numai cu acordul scris al autorului.